miercuri, 19 decembrie 2012

Puţintică diplomaţie!

Acum putem spune ca a venit iarna. Si asta nu din cauza ca a nins ci din cauza ca bate un crivat de la mama lui din Siberia. Am plecat acasa pe jos, am clantanit un pic pana la Izvor, dar sa zicem ca m-am calit! A, si vine si autobuzul. Ca de obicei, este plin, dar se pare ca poti raspira. In sfarsit mi se incalzesc si mie mainile. Langa mine, un el si o ea, mai vorbareti decat pasagerii obisnuiti din 385.
-Da-mi cardul sa validez...
-Dar nu are rost, Simona... Tu nu vezi ce aglomerat e!
-Te rog frumos, e decizia mea...
-Nu prea le ai cu afacerile. Oamenii de afaceri sunt altfel, se descurca...(ce mai mare afacere, 1,30 lei!)
-Eu nu vreau sa fiu oportunista.
Cu chiu cu vai scoate 2 carduri din buzunar si, ce sa vezi, le si scapa pe jos. Toata lumea se mai inghesuie un pic sa-si recupereze domnul cardurile.
-Te rog sa validezi doar unul.
Tipa ia cardul, dar isi da seama (!) ca e prea aglomerat si nu prea are cum sa ajunga la aparat.
-Validez la urmatoarea...
Suna telefonul.
-A, buna, Dragos! Da, ma, sunt in autobuz si sunt un pachet de nervi! Stau ca ca o sardina pt ca niciun taximetrist nu a vrut sa ne ia pana la Mariott. Deci sunt un pachet de nervi. Stii ca eu nu folosesc autobuzu'... merg doar cu taxiu', da, ti-am zis... (cardurile de unde le avea?!) Bai, am mancat aseara pastrav algerian, icre milaneze, creveti... Nici nu iti dai seama... Si am si baut niste vinuri rosii...din Chile cred ca erau. P-urma am jucat la cazinou si am castigat si 2 milioane. E, o prostie... 50 de euro...Nu ti-am zis ca a cunoscut-o mama la Florenta pe sefa masoneriei din Italia. O sa-ti povestesc, e foarte misto. Tu cu cine vii la licitatie? A, nu stii ca si eu la 24 de ani eram cu o tipa de 40. Da, ma, eram intretinut. Nici nu mai aveam nevoie de bani de la mama. Iti povestesc eu cand ajung.  Deci nu mai suport, sunt un pachet de nervi! As fi vrut sa vad si eu tablourile inainte de licitatie, dar cum merge autobuzu' asta nici nu stiu cand ajung. Sunt un pachet de nervi. Bine, pa!
-Cine era?
-Un prieten d-al fostei mele. O sa-l cunosti. Simona, eu nu mai pot, sunt un pachet de nervi, tremur, la urmatoarea coboram si luam taxiul.
-Pai, mai e o statie de aici... Si stiu, ai repetat de atatea ori ca esti "un pachet de nervi". Te rog sa incetezi.
-Dar nu mai pot! Tu  nu intelegi?! Sunt un pachet de nervi!
-Taci!(si isi ridica si degetelul cand zice asta)
-Nu se poate asa ceva, nu mai suport. In Romania, oamenii nu au creier, nu stiu sa faca o afacere.
-Pai, de ce nu vrei tu sa te apuci si sa schimbi in bine?
-N-am timp de d-astea... Eu nu am masina aici, e la Milano. Iau taxiul zilnic, pt ca e mult mai ieftin... Plus ca eu beau in fiecare seara si trebuie sa iau taxiul. Auzi, stii ce? Hai sa coboram si sa luam taxiul!
-Dar mai e o statie si ajungem.
-Nu conteaza, ii dau 100 de euro,chiar daca face 50 de m. Eu nu mai stau aici! Sunt un pachet de nervi! Doamne, Dumnezeule, de mult nu am mai fost asa nervos! Hai cobori?
-Eu nu cobor, nu intelegi? Am tocuri, eu raman in autobuz. Daca tu cobori s-a terminat!
El se uita cu disperare la ea.
Eu una nu mai ii suportam p-astia doi si voiam sa cobor sa scap de ei, dar cand am auzit-o pe tipa i was like: "must see this!". Intr-un final ajungem in statie, dar el nu coboara. Probabil amenintarea a punctat unde trebuia. Dupa cateva secunde, in care autobuzul s-a miscat maxim un metru, el incepe sa urle si sa dea cu picioarele in usa, apoi cu mainile.
-Mi-e raaaaaaaaaaau! Vreau sa cobor! Deschideti imediat usa!
Eu credeam ca o sa rupa usa, dar s-a deschis la timp.
Nu mai spun ca noi, ceilati pasageri, radeam in barba, iar hohotele de ras erau din ce in ce mai greu de stapanit. Tipa a coborat la Mariott.
Initial m-au enervat cumplit. Nu inteleg de ce oamenii simt nevoia sa isi expuna viata personala ca niste chiloti pe sarma in public. Apoi, m-am calmat. (cred ca am antrenament de la facultate) Apoi, m-am gandit ca poate sunt la camera de ras. Da, chiar m-am gandit la asta.
Acum imi dau seama ca am asistat la o scena monumentala de snobism, țopism si proasta crestere.
Dupa ce au coborat cei doi, autobuzul a circulat normal.
Cum ziceam la romana?
Caragiale a reusit prin operele sale sa surprinda moravurile mereu actuale ale societatii romanesti.